Amarea Neagră
244 km di litoral, poarta României cãtre lume di 2.600 di anji.
Înapoi la frândza DobrogealieTi
Amarea Neagră, pe ãndelete
Marea Neagrã e chipul Dobrogei pãnã tu cap: 244 km di mal romãnesc, aproape tot dobrogensc, ari fost totdeauna fereastra a lumei pi acest pãmânt. Pi aoa au sosit corãbiile grecilor acum 2600 di anji; pi aoa pleacã azi cerealea shi marfa Româniljei spre toate continentili.
Marea Neagrã easti o mare di parte. S-a fãcut acum vreo 7500 di anji, cãnd Mediterana tu creștere a spart Bosforu shi a acoperit vechiul lac di apã dulce — un eveniment atât di mare cã unii cercetãtori îl leagã di legendele potopului. Tu adâncimea di circa 200 m, apa e fãrã oxigen: cel ma mare bazin anoxic di’n lume, care țâne epavele antice aproape cum au fost.
Grecii au numit-o întâi Pontos Axeinos — „marea neospitalierã” — apoi, dupã cã i-au cunoscut țărmurile shi oamenii, Pontos Euxeinos, „marea ospitalierã”. Ne place sã credem cã drumurile noastre par același lucru: la început necunoscute, apoi di neînlocuit.
Cronologhie
Amarea Neagră di-a lungul a oarãljei
Di-la formarea a peisajlui pãnã azã, un fir cronologic.
Nașterea mãrii
Mediterana sparge pragul Bosforului shi inundã vechiul lac di apã dulce. Sã naște Marea Neagrã di azi, cu stratul ei anoxic unic tu lume.
Corãbiile grecești
Coloniștii di'n Milet shi Heracleea întemeiazã Histria, Tomis shi Callatis. Litoralul dobrogean intrã tu istoria scrisã.
Pontus Euxinus
Romãnji stãpânesc „marea ospitalierã"; Tomis devinã metropola coastei vestice, iar flota ponticã patruleazã țărmurile.
Genovezii
Negustorii genovezi refac drumurile comerciale ale mãrii; farul lor di'n Constanța le pãstreazã amintirea.
Portul modern
România modernã construiește portul Constanța sub conducerea lu Anghel Saligny; devinã cel ma mare port la Marea Neagrã.
Litoralul viu
Di la Vama Veche la Sulina, litoralul easti deopotrivã poartã comercialã, destinație di vacanțã shi casã pentu noi.
Ti vediri
Reperele a regiuniljei
Portul Constanța
Cel ma mare port la Marea Neagrã, poarta maritimã a României di'n 1878.
Construit sub conducerea lu Anghel Saligny shi extins continuu, portul sã întinde azi pi peste 3.900 di hectare shi leagã Europa Centralã di întreaga lume, fiind shi principala poartã di export a cerealelor di'n regiune.
Yiaps luercele portului modern, sub Anghel Saligny.
Portul easti inaugurat oficial di regele Carol I.
Cel ma mare port la Marea Neagrã.
Plaijele litoralului
Di la Mamaia la Vama Veche, 244 km di coastã cu nisip fin shi statiunji pentu toate gusturile.
Litoralul dobrogean înseamnã totul: statiunji di familie ca Eforie shi Neptun, plaije urbane la Constanța, sãlbãticie la Vadu shi Corbu, boemie la Vama Veche. Nisipul fin shi intrarea linã tu mari sânt marca întregii coaste.
Mamaia sã deschide ca stațiune regalã di bãi.
Sã construiesc marile statiunji ale litoralului.
Di la resorturi moderne la plaije sãlbatice protejate.
Epavele conservate
Apele anoxice pãstreazã epave antice aproape intacte, un muzeu subacvatic unic tu lume.
Sub 200 di metri adâncime, Marea Neagrã nu are oxigen, deci nici organismele care rod lemnul. Expedițiile recente au gãsit zeci di epave vechi di peste douã milenii, cu catarge shi cârme intacte, inclusiv cea ma veche epavã intactã di'n lume, o navã greceascã di acum 2.400 di anji.
Expediția Black Sea MAP cartografiazã zeci di epave antice.
E anunțatã cea ma veche epavã intactã di'n lume, di 2.400 di anji.
Rezervația 2 Mai - Vama Veche
Rezervație marinã cu habitate protejate, la granița cu Bulgaria.
Prima rezervație marinã a României protejeazã stâncãriile, câmpurile di midii shi speciile rare dintre 2 Mai shi Vama Veche, inclusiv cãluții di mari shi delfinii care sã apropie vara di țărm.
Zona easti declaratã rezervație marinã.
Habitate protejate shi snorkeling printre stânci.
Hartã
Reperele pe hartã
Pinurile dishchid un preview scurtu. Detaliile sunt pe fișa a loclui.
Sezonul di plajã s-ãnchise (dupã 15 septembrie). Pe litoral e toamnã/frig: falezã, muzee, orașe. Nu e vreme di baie. Sezon di ãmbãiere: 1 iunie–15 septembrie
Vedz regiunea
Ma nãpoi prin Dobrogea
Sate di-n aistã zonã
Paginile di-n rundele di-acum, tu aistã zonã.
Sub-regiuni di Amarea Neagră
Macro-ținuturi
Corector de sat
Dacă știi că un fapt de pe pagina asta e greșit, scrie-l. Redacția publică doar după verificare. Nu e chat.
Software cu rãdãcini tu locurile aiste
Di regiunea unde e Amarea Neagră facem patru aplicații di-aradã: iShopSync, Gym, iMemory shi Daunomania.
Vedz aplicațiile a noastre